Moneasa – Situl Natura 2000 Codru Moma (ROSCI0042)
Zona este parte a unui complex carstic spectaculos din Munții Codru-Moma. Aici, apa a modelat timp de milioane de ani calcarele (roci sedimentare), formând un sistem subteran complex de peșteri și galerii.
Denumire și istoric
În toponimia locală, locul a fost cunoscut sub denumirile de Dealul Morii și Tăul Morii. Ambele nume sunt legate de prezența unei mori de apă care deservea comunitatea în trecut. Cea mai veche mențiune documentară identificată până în prezent provine din conscripția din anul 1746, care consemnează existența unei singure mori de apă în Moneasa.
Malombarlang Menyhaza (Peștera de la Moară) – Carte poștală din începutul anilor 1900
Cariera de la Moară (Cariera Veche)
În partea dreaptă a peșterii se află Cariera de la Moară, un vechi punct de extracție a calcarului. Exploatarea acestei resurse este documentată încă din secolul al XIX-lea. Piatra extrasă de aici avea o utilitate diversă, fiind folosită pentru obținerea varului, în construcții și amenajări de drumuri, dar și ca materie primă esențială în procesul de purificare din industria zahărului.
Cariera de la Moară este identificată pe o hartă austro-ungară din anul 1863, oferind un reper cartografic prețios pentru reconstituirea peisajului istoric al zonei. În apropierea exploatării este reprezentată și o clădire a cărei funcție exactă nu poate fi stabilită cu certitudine doar pe baza documentului, este însă foarte probabil ca aceasta să fi fost moara istorică sau o anexă tehnică a carierei.
Geologie
Rocile din acest masiv s-au format în urmă cu peste 230 de milioane de ani, prin acumularea de sedimente pe fundul unei mări tropicale. Pachetul masiv de roci aparține etajelor geologice Anisian, Ladinian și Carnian. Mișcările tectonice ulterioare au fracturat aceste calcare marine, creând o rețea de falii și fisuri prin care apa s-a infiltrat în subteran, sculptând sistemul labirintic cunoscut sub denumirea de Peșterile de la Moară.
Schemă circuitul apei într-un masiv calcaros
Un labirint subteran parțial explorat
Sistemul Carstic de la Moară este alcătuit din mai multe peșteri și avene (cavități verticale), explorate de-a lungul timpului de speologi din asociațiile de profil din Arad (C.S.A. Liliacul, G.E.S. Aragonit și A.S. Speowest) dintre care cele mai importante sunt următoarele cavități:
1. Peștera cu Apă de la Moară (Peștera Valea Morii): Reprezintă resurgența sistemului (ieșirea la suprafață a unui curs de apă subteran), având o dezvoltare de 1.750 m (Speowest 2012).
2. Ponorul Peștera de la Merezărie (Tăul Bivolilor): Reprezintă ponorul (locul prin care apa pătrunde în subteran) , având o dezvoltare 538 m (Liliacul anii 1970).
În prezent, intrarea este colmatată natural. Conexiunea fizică dintre această cavitate și Peștera de la Moară rămâne una dintre marile provocări ale speologiei arădene.
3. Peștera Uscată de la Moară (Moara Uscată): Probabil o fostă resurgență a sistemului, acum fosilă (uscată) cu o lungime de 45 m (Speowest 2012). Obiectivul turistic amenajat pentru publicul larg.
Pionierul turismului montan
Czárán Gyula a fost una dintre personalitățile care au contribuit decisiv la dezvoltarea turismului în Munții Apuseni. Stabilit la Moneasa, în jurul anului 1890, a transformat explorarea munților și peșterilor într-o adevărată pasiune, dedicând ani întregi cercetării și valorificării frumuseților naturale ale zonei.
Pasionat de fenomenele carstice, Czárán a explorat numeroase peșteri din Apuseni. A fost preocupat nu doar de descoperirea lor, ci și de amenajarea lor pentru vizitare și de prezentarea acestora publicului.
Moștenirea sa stă la baza dezvoltării turismului montan și a speologiei în această regiune.
Czárán Gyula 1847-1906
Accesul în Rezervația Peștera Valea Morii
ATENȚIONARE!
Peștera prezintă strâmtori dificile, porțiuni verticale și tehnice, precum și riscuri asociate viiturilor și orientării în subteran.
Accesul este permis numai în baza unor autorizații (Comisia Patrimoniului Speologic) și avize (Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate) eliberate pentru activități de explorare, cercetare, documentare sau turism speologic specializat, cu respectarea regulilor de siguranță și protecție a patrimoniului speologic.
Amenajare
Accesul spre Peștera Moara Uscată a fost amenajat de reprezentanți ai A.S. Speowest Arad, Explorer Arad, Centrul Zonal Ecologic Arad și Salvamont-Salvaspeo Arad, cu sprijinul Primăriei Comunei Moneasa, Composesoratul Urbarial Sebiș-Moneasa, Consiliul Județean Arad și al Transilvania Cave Diving / Peștera Grota Ursului – Moneasa.
